miercuri, 30 iulie 2014

Lipsa banilor, furturile, braconajul arheologic și lucrările ilegale distrug istoria ascunsă a românilor


”Renunțarea la istorie și tradiții e cel mai sigur semn că o națiune începe să aibă probleme insurmontabile”


Nu știu cui aparține acest citat, dacă este rodul gândirii  unui geniu, unei mari personalități, istoric, specialist, cercetător, etc sau aparține înțelepciunii populare, dar exprimă un mare adevăr și se încadrează perfect în planul realității românești de astăzi.

Istoria noastră veche, străveche, milenară sau mai recentă este prezentată astăzi oficial, destul de sumar, puțin credibilă, trunchiată, nuanțată și creionată mai ales, în funcție de  interesele urmărite pentru manipularea geopolitică, geostrategică și așa mai departe. Pe de o parte.

Pe de altă parte, istoria națională este încă o mare necunoscută nu doar pentru publicul larg, ci chiar și de către specialiști, experți care nu au acces din lipsă de resurse și din alte cauze la o cercetare arheologică susținută și competentă în situri arheologice din patrimoniul național, pentru scoaterea la lumină a dovezilor și istoriei adevărate a poporului nostru.

Acestor impedimente majore li se alătură furturile și distrugerile iremediabile care se produc în situri cu mare importanță arheologică și fac să dispară dovezi importante ale istoriei noastre pe acest pământ.

Aurul dacilor a fost căutat mereu de braconieri în siturile arheologice

Din păcate, această realitate cruntă ne indică faptul că la nivel național nu există și nu se lucrează cu o conștiință a importanței conservării și mai mult, a îmbogățirii patrimoniului nostru cultural. Nu există o voință politică, o strategie privind alocarea de fonduri suplimentare  cercetării siturilor arheologice, identificării,  conservării și promovării dovezilor istoriei naționale.

Cu atât mai mult cu cât, după opinia multor arheologi și cercetători avizați în domeniu, subsolul patriei ascunde încă multe artefacte, obiecte, dovezi de mare valoare și importanță, care nu pot fi scoase la lumină din lipsa resurselor financiare, dar care riscă să fie distruse prin efectuarea de lucrări neautorizate, dar și supuse furturilor și braconajului arheologic.

Recent, la Oradea a avut loc a 48-opta ediție a Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice, manifestare anuală la care au participat peste 150 de arheologi de la cele mai importante muzee, institute arheologice și universități din România. În cadrul acestui eveniment, specialiștii în domeniu au atenționat asupra marii probleme cu care se confruntă de mulți ani încoace, dar care nu și-a găsit încă o rezolvare eficientă și anume subfinanțarea severă a cercetării arheologice.

Președintele Comisiei Naționale de Arheologie, Zeno Pinter, a prezentat câteva date statistice în acest sens: finanțarea pentru șantierele arheologice din România, pe parcursul anului 2013, a fost de un million lei, adică 310. 000 dolari sau 228. 000 euro. Din acești bani sau finanțat 136 de șantiere, rezultând o medie de 2.280 de dolari per șantier. Acestor sume li s-au mai adăugat și altele, insuficiente însă, provenite din zona privată.

În anul 2013 s-au făcut 235 de astfel de cercetări care au fost completate cu 315 supravegheri arheologice. Subfinanțarea severă a cercetărilor arheologice a condus la situații în care după deschiderea lucrărilor unor șantiere, ulterior, acestea să fie oprite din lipsa banilor, astfel neputându-se finaliza cercetările științifice începute.

Este și cazul șantierului arheologic ”Cetatea miresei”, din județul Covasna, unde cercetătorii au fost obligați, din cauza lipsei fondurilor pentru continuarea lucrărilor să acopere săpăturile efectuate până la acel moment, pentru a putea conserva situl, așteptând noi finanțări în acest sens. Chiar și redeschiderea sitului costă suplimentar, deoarece cercetătorii trebuie să reia încă odată săpăturile pe care le-au mai făcut înainte, dar au fost obligați de lipsa banilor să le acopere la loc.

Directorul Muzeului de Istorie Națională și de Arheologie Constanța, Gabriel Custurea, atenționa asupra faptului că furturile de monede vechi, braconajul arheologic sunt favorizate de legislație, subliniind că până nu demult, monedele dacice, romane și grecești se vindeau la liber în multe piețe românești. Acum, probabil, comerțul cu obiecte de patrimoniu s-a mutat pe internet.

De asemenea, șeful Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi, atrăgea atenția recent, asupra altor aspecte privind distrugerea patrimoniului național: ”Pe lângă subfinanțarea cronică a șantierelor arheologice ne confruntămși cu o presiune din ce în ce mai mare pe patrimoniul cultural național prin faptul că se fac presiuni atât privind clădirile cu statut de monument istoric, cât și asupra  siturilor arheologice. Există tendința proprietarilor de monumente istorice de a nu face demersurile legale pentru restaurarea lor.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu iresponsabilitatea unor antreprenori și instituții ale administrației publice, primării, care efectuează lucrări neautorizate în situri arheologice sau în zonele de protecție aferente. Noi reacționăm la astfel de delicte, dar suntem descurajați de reacția instanțelor, care este una deosebit de blândă.

În martie 2014, am sancționat contravențional cu amendă de 10. 000 lei un agent economic privat care intervenise cu utilaje în situl arheologic  Salca, iar în iulie am aplicat o amendă de 5.000 lei unei instituții de stat, care efectua lucrări neautorizate într-un sit din repertoriul arheologic național. Ne-am sesizat în legătură cu exploatarea ilegală de pietriș din apropierea sitului arheologic Cetățeaua, cetatea dacică de la Tășad, obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice.

Deși am probat în instanță încălcarea a cinci legi, instanța a dispus o amendă administrativă de doar 1000 lei. Acesta să fie oare prețul istoriei noastre?

În Lista Monumentelor Istorice sunt cuprinse câteva mii de situri arheologice, dar mai sunt multe altele, despre care nu se ştie sau dacă se ştie, nu au fost marcate corespunzător. Aceasta este situaţia la nivelul întregii ţări.



Din păcate, după cum se constată de mulți ani încoace, pe mai marii vremelnici ai puterii și guvernării în România, oricare au fost și sunt aceștia, din ultimii 25 de ani, nu-i interesează istoria adevărată decât în mică măsură, în măsura în care se folosesc de ea pentru a-și atinge interesele. Pe ei și pe alții asemenea lor îi interesează profund doar istoria prezentă și viitoare, de cățărare și menținere cu orice preț în  fotoliile frumoase, dar putrede, alunecoase ale puterii.

Paul Stan






marți, 1 iulie 2014

Festivaluri estivale în București


Spectacole de teatru și jazz


Primaria Municipiului Bucuresti, prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic organizeaza, in perioada 28 iunie - 14 septembrie 2014, cea de-a III-a editie a Festivalului “Bucurestii lui Caragiale”.


Festivalul a debutat cu defilarea a două parade: Parada Circului de Stat Globus, din piața Națiunile Unite, către Centrul Istoric și Parada Teatrului Masca.

Ca și anul trecut, Festivalul aduce, în fiecare zi, pe scena din Centrul Istoric (Str. Franceză, nr.10) și la restaurantul La ”Conu' Iancu” de la Hala Traian, spectacole de teatru de comedie, clasic sși modern,  teatru de revistă, spectacole de circ, music-hall, stand-up comedy și varietăți musicale.

Spectacolele de teatru în aer liber pregatite în cadrul evenimentului însumează 32 de titluri și 139 de reprezentații, scenografii ce au încântat publicul de-a lungul timpului, dar și actori renumiţi şi îndrăgiţi precum: Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Radu Gheorghe, Anca Sigartău, Marius Florea Vizante şi mulţi alţii, toate acestea alături de acrobaţi, dresori, echilibrişti şi iluzionişti.

Aceasta editie a Festivalului “Bucurestii lui Caragiale” este dedicata aniversarii a 555 de ani de atestare documentară a Bucureștiului.


Programul complet este disponibil și online pe site-ul www.festivalcaragiale.ro.


Bucharest Jazz Festival
În perioada 2-6 iulie, sub titulatura Bucharest Jazz Festival vor avea loc vernisaje, lansări de carte și disc de jazz, proiecții de filme și concerte live.

Pe data de 1 iulie, de la ora 18.00, la Hanul Gabroveni (Strada Lipscani 84-90) are loc deschiderea oficială a unuia dintre cele mai așteptate evenimente de jazz ale anului — Bucharest Jazz Festival.
Festivalul se deschide cu vernisajul expoziției de afișe poloneze, dedicate uneia dintre cele mai mari colecții private din lume, având ca temă afișul polonez de jazz.
Aceasta conține 72 de postere din perioada 1956-2013, care vor fi prezentate de însuși colecționarul lor, domnul Krzysztof Dydo, un excelent cunoscător al afișului polonez.
În spațiul expozițional al Hanului Gabroveni, va avea loc de asemenea seria de evenimente conexe, menită să creeze o comunitate și să dezvolte arta dialogului dintre artiști și public. Astfel, în perioada 2-6 iulie, vor avea loc lansări de carte și disc de jazz, proiecții de filme, dezbateri și colocvii pe teme de interes pentru lumea muzicii jazz.
Jazz on Film este numele sub care se va proiecta o serie de producții ce înfățișează viața și evoluția artistică a unora dintre cele mai marcante personalități ale jazzului: Cecil Taylor, Paul Bley sau Richard Oschanitzky.
În cadrul lansărilor de carte de la Hanul Gabroveni vor fi prezente personalități precum Mircea Tiberian, Horia Nicolaescu, Marius Popp, Doru Ionescu sau Alex Vasiliu, care vor aduce în prim plan cele mai noi titluri din literatura de specialitate.
Reamintim ca în perioada 2-6 iulie, pe scena din Piața George Enescu, o serie de artiști de excepție vor susține concerte live, în care arta improvizației se îmbină armonios cu sunetele atât de expresive ale muzicii jazz. Accesul la toate evenimentele este gratuit.