”A trecut perioada
când generațiile mai în vârstă nu aveau acces la Eminescu, Eminescu nu mai este
interzis! Noi decidem în ce măsură dorim să-l cunoaștem și să-i urmăm povețele.
Mihai Eminescu este contemporan cu noi!”
- afirmă Elena Dabija în interviul pe
care vă invit să-l citiți în continuare
Unic în
lume, Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău, Republica Moldova, este o instituție de cultură cu profil științific
și biblioteconomic care asigură acces tuturor la opera clasicului literaturii
universale Mihai Eminescu, valorifică și promovează opera, viața și activitatea
poetului prin diverse acțiuni de cercetare, științifice și culturale.
“Spun
despre Eminescu ce spuneam odată și despre Virgiliu: să ne apropiem de el ca de
un contemporan cu dată eternă”, afirma Alexandru Philippide despre marele poet
național și universal.
Centru
Academic Internațional Eminescu (CAIE) are peste 14 ani de la înființare și
devine tot mai cunoscut și apreciat în întreaga lume, deschizându-și filiale în
diverse țări europene și având numeroase colaborări pe plan internațional.
- Ce înseamnă
această instituție unicat în peisajul cultural internațional astăzi și cât de
mult a reușit de la înființarea sa și până acum, să-și realizeze scopurile
principale: de valorificare și promovare a poetului universal Mihai Eminescu?
Elena Dabija:-Centrul Academic Internaţional EMINESCU (CAIE) și-a deschis
larg ușile în ziua de 13 ianuarie 2000, declarat de UNESCO ANUL EMINESCU când
s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și a fost un
eveniment remarcabil pentru cultura română și internațională.
Prin misiunea sa este o instituţie de cultură cu profil
ştiinţific şi biblioteconomic, care asigură acces tuturor la opera clasicului
literaturii universale Mihai Eminescu, valorifică şi promovează opera, viaţa şi
activitatea poetului prin diverse acţiuni de cercetare, ştiinţifice şi
culturale.
Chiar din prima zi a inaugurării solemne, colecția s-a
completat cu ediții valoroase în diferite formate, grație personalităților
marcante și eminescologilor prezenți la acest eveniment. Pe parcursul acestor
14 ani, colecția eminesciană s-a completat cu aproape toate edițiile care s-au
editat în diferite țări, am organizat simpozioane, congrese, mese rotunde,
festivaluri, concursuri și recitaluri de poezie și romanțe, lansări și
prezentări de documente și obiecte, vernisaje de pictură și sculptură,întâlniri
cu persoanlități, toate în parteneriat cu multe instituții din alte țări.
Am avut mulți oaspeți din alte țări în vizite la CAIE din:
Germania, Franța, Anglia, Italia, Suedia, Chile, China, Albania, Turcia, Rusia,
Ukraina, Azerbadjan, etc. În rezultatul aceastei conlucrări, am decis să
organizăm anual Congresul Mondial al Eminescologilor cu genericul „A-l
cunoaşte pe Eminescu, a-l face cunoscut lumii” Deja am organizat a II-a ediție,
care a avut loc la noi la Chișinău, iar pe viitor v-a fi organizat și în alte
țări.
Deținem colecția de documente și
opera eminesciană atât în format tipărit cât și electronic cu motor de căutare
avansat, facem publicitate pe rețelele de socializare, publicăm edițiile:
Buletinul Mihai Eminescu, ziarul Ecoul Eminescu, sub egida CAIE au apărut
ediții aparte cu opera și studii despre Mihai Eminescu, despre activitate
publicăm în edițiile periodice.
Colecția CAIE deține și documente
din alte domenii: fond de referință, literatură română și critică literară,
literatură universală, istorie, folclor, pedagogie, psihologie, filosofie,
lingvistică, etc., deoarece este o necesitate în procesul de studiu pentru
utilizatorii noștri.
- Cum este
percepută opera marelui poet și care este imaginea acestuia în lume, la peste
160 de ani de la nașterea lui?
Elena Dabija:- Pe parcursul acestor ani a fost editată și
reeditată atât opera lui Mihai Eminescu cât și multe studii și cercetări despre
viața și opera lui, traduceri în alte limbi, monografii și albume despre chipul
lui în arte. Deținem peste o mie de documente cu autografe ale personalităților
din multe țări, care ne-au vizitat și ne-au făcut donații reprezentative.
Este indiscutabil faptul că Eminescu este
cunoscut și studiat în lume și anume: tineri studenți de la Universitatea „Humbolt”
din
Berlin, ghidați de profesoara Michele Matusch au călătorit pe urmele lui Mihai
Eminescu și au ajuns la CAIE. Ei vorbeau despre Eminescu în limba română. Am
avut o delegație din China care aveau cu ei o culegere de poezii Eminescu în
limba chineză/română și deasemenea vorbeau româna.
Regretatul profesor basarabean Valeriu
Rusu și soția sa Aurelia Rusu, de la Universitatea din Provence, ne-au făcut
donație volumul Antologie de la creation poetique de Mihai Eminescu- o
culegere, care include traduceri în limba franceză din opera lui Mihai
Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Ion
Slavici, Ion Creangă, folclor românesc, și aceste traduceri au fost realizate
de studenții lor.
Este îmbucurător faptul că avem ediţia monumentală - Ediţia facsimilată Manuscrisele Mihai Eminescu, care cuprinde integrala
creaţiei lui Eminescu – 38 de volume şi 16.000 de pagini - poezie, proză,
dramaturgie, jurnalism, traduceri şi corespondenţă. Această capodoperă a fost
îngrijită de academicianul Eugen Simion, graţie căruia un colectiv de
specialişti a pus în lumină locul marelui poet naţional în cultura universală.
Dimensiunea ediţiei, caligrafia fiecărei pagini, multitudinea de domenii în
care s-a exprimat Eminescu, orizontul vast al preocupărilor marelui poet au
impresionat şi impresionează. Aceste volume
au fost donate de Academia Română și au fost lansate atât la CAIE cât și în
multe instituții din mai multe țări.
Deținem studii
lucrate și lansate la CAIE, doar consultând numai aceste volume avem o
imaginație cum este cunoscut și intercalat Eminescu în dialog cu alte culturi.
Avem posibilitatea
să ne informăm și să cunoaștem cum este omagiat Mihai Eminescu în toate
colțurile lumii, sunt asociații și societăți care poartă numele lui Mihai
Eminescu, contribuția Ambasadelor, bibliotecilor și a altor instituții, dar și
multe personalități române contribuie la promovarea Marelui Geniu.
- Românii din
Basarabia și nu numai ei, au avut mereu un cult pentru marele poet național și
universal. Cum este considerat astăzi Eminescu în rândul cetățenilor din
Republica Moldova și în special al tinerilor?
Elena Dabija: - Aveți
dreptate. Academicianul Mihai Cimpoi este eminescologul nr. 1 în Basarabia,
care păstorește acest patrimoniu eminescian, are foarte multe ediții aparte
editate în colecția Eminesciana dar și un număr impunător de studii eminesciene
apărute în ediții periodice în mai multe țări și în alte limbi. Cea mai de preț
apariție editorială a acad. Mihai Cimpoi este Dicționarul Enciclopedic Mihai
Eminescu, care constituie o sinteză a eminescologiei și a fost distribuit
tuturor participanților la Congresul Mondial al Eminescologilor și care a ajuns
în mai multe țări, de unde vin ecouri și se publică recenzii.
Domnul acad. Mihai Cimpoi este directorul
onorific al CAIE, colecția sa personală de documente inedite la deschiderea
Centrului este nucleul fondului de documente. Eminescologul Theodor Codreanu a
editat chiar și volumul Basarabia eminesciană- un studiu de excelență. Am putea
nominaliza la infinit câte personalități s-au aplecat asupra slovei eminesciene
și au realizat capodopere în alte domenii: muzică, arte, istorie, economie,
lingvistică, folclor, politică, etc. Nume reprezentative în cultura națională
și recunoscute în lume: Maria Bieșu, Emil Loteanu, Eugen Doga, Valeriu Cupcea,
Mihai Munteanu, Constantin Rusnac, Anatol Codru, Ion Daghi, Aurel David, Lenuța
Burghilă, etc.
”Tinerii au crescut cu versul eminescian, viitorul le
aparține acestor tineri!”
Tineri care mai apoi să studieze opera mai
profund în liceu sau la universiatate. Am crescut multe generații de tineri
îndrăgostiți de opera lui Mihai Eminescu, ca mai apoi ei să se remarce cu
creațiile personale ca declamatori, interpreți, pictori la diferite concursuri
internaționale. Am ghidat tineri- laureați ai concursurilor organizate la
Botoșani, Ipotești, Bârlad. A fost un prestigiu pentru ei dar și pentru mine ca
manager al CAIE. Viitorul le aparține acestor tineri, care sper eu să fie pe
parcursul întregii vieți împătimiți de Eminescu. În scena CAIE au venit
declamatori chiar din frageda vârstă de 3 anișori și declamau Luceafărul,
Scrisorile.
- Ce rol joacă
opera geniului și gândirii eminesciene în formarea conștiințelor, în rândul
noilor generații de copii, tineri, adulți, care pot să gândească liber, fără
constrângeri de ordin ideologic?
Elena Dabija:- Suntem o instituție de prestigiu și avem
parteneriate cu multe instituții de învățământ și culturale, uniuni de creație,
edituri, organizții obștești și persoane fizice. Aceasta ne permite să avem și
mulți vizitatori și admiratori ai lui Mihai Eminescu. Împreună le reușim pe
toate. Opera lui Eminescu este percepută de la mic la mare, în toată frumusețea
și multitudinea de idei.
Confirmare a spuselor mele vorbesc
indicatorii de performanță: de la inaugurare avem oficial înregistrați în
format electronic peste peste 13 mii de utilizatori- cititori- beneficiari ai
serviciilor ce le prestăm; înregistrarea vizitelor directe atinge cifra de 80
de mii, iar în rețelele de socializare suntem solicitați: de peste 200 de mii
de vizitatori. Anual se consultă peste 300 de mii exemplare de documente.
Cu toții suntem liberi în gândire și în
toate câte le facem. Avem acces la toate sursele de informare și documentare. A
trecut perioada când generațiile mai în vârstă nu aveau acces la Eminescu,
Eminescu nu mai este interzis! Noi decidem în ce măsură dorim să-l cunoaștem și
să-i urmăm povețele. În fine Mihai Eminescu este contemporan cu noi și Edgar
Papu a scris: „Noi suntem adevărați contemporani ai
lui Eminescu fiindcă știm mai multe despre el dacât știau cei care trăiau pe
vremea lui.”
- Ce îi atrage pe
copii la Eminescu, dar pe străinii interesați de opera lui?
Elena Dabija: - Universul
lui Eminescu este o lume aparte, plină de farmec, în care oricine poate
pătrunde de la mic la mare, dacă își dorește acest lucru. Pe toți ne atrage: frumusețea, simplitatea,
farmecul limbii române, originalitatea, adevărul operei eminesciene.
Organizăm nenumărate activități pentru
copiii de diferite vârste și rămânem de fiecare dată încântați de dragostea și
creativitatea lor în raport cu opera eminesciană. Pot nominaliza aici multe
nume de copii, dar vă propun următorul eseu:
http://centruleminescubm.blogspot.com/2010/06/ce-ti-doresc-eu-tie-dulce-romanie.html
- Pe lângă creația sa literară, Mihai Eminescu, jurnalistul,
a fost un critic acerb a societății, politicii și puterii imorale ale
vremurilor în care a trăit. Se spune însă, că Eminescu, chiar dacă au trecut
foarte mulți ani de la moartea sa, a rămas și este extrem de actual și astăzi
prin observațiile acide la adresa clasei politice. Cât adevăr se regăsește în
aceste percepții și cât de actual mai este Eminescu acum, în raport cu
realitatea și puterea vremurilor actuale? Câtă influență credeți că are
gândirea eminesciană în viața socială și politică de astăzi?
Elena Dabija: - Este
indiscutabilă universalitatea și genialitatea lui Mihai Eminescu ca poet,
prozator, gânditor, filosof, istoric, luptător, om al drepțății și a dragostei
de neam, om de cultură spirituală vastă. Dacă deschizi publicistica lui
Eminescu ne vedem în oglindă cu aceleași probleme care au fost la vremea lui,
cu regret. Fiecare în parte, citindu-i opera,
găsește noi valențe și noi adevăruri, care atât de bine se potrivesc și în
zilele noastre, de parcă poetul a prezis viitorul acestui neam pătimit.
Cât privește politicienii, depinde în ce
măsură cunosc și studiază opera eminesciană, doresc să cunoască și să studieze
această operă sau cât de des apelează asupra slovei eminesciene, în special la
publicistică. Dacă ar apela poate ar omite din majoritatea greșelilor...
Mihai Eminescu scria la vremea sa: „Greșelile politicianului sunt crime, căci
în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei
țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” Cât adevăr
conține doar o singură frază, deci este o confirmare că de la Eminescu mai avem
de învățat foarte multe!
Nichita Stănescu a scris:
„Eminescu nu este un idol, el nu este un zeu. El este tot ceea ce este: Noi în
noi.”
- CAIE nu este
doar un centru cultural și de cercetare științifică, ci și un muzeu dedicat
operei și vieții lui Mihai Eminescu. Care sunt cele mai importante piese din
acest muzeu?
Elena Dabija: - Colecția
deține documente tipărite, documente electronice, casete audio-video, insigne,
medalii, mărci poștale, plicuri, grafică, floristică, cărți poștale, ilustrate,
covoare, suvenire, broderii, calendare, tablouri, sculpturi, etc. Deținem și
peste 100 de fotografii cu genericul Pe urmele lui Eminescu, realizate de
Vasile Șoimaru-doctor în economie, conferențiar universitar, care a călătorit
cu aparatul de fotografiat pe urmele lui Mihai Eminescu și a imortalizat aceste
locuri memorabile.
- Pe plan
internațional dintre străini, care sunt mai interesați și atrași de opera și
gândirea eminesciană și cum se explică acest lucru?
Elena Dabija: - Opera lui Mihai Eminescu este prețuită pe
scară mondială, fiind tradusă, în decursul anilor, într-un număr impresionant
de limbi ale mapamondului-peste 80 de limbi, de la cele mai vechi: greacă și
armeană, la cele mai moderne: engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană,
etc. Aceste traduceri sunt în colecția Centrului nostru și sunt chiar donații
din partea vizitatorilor: eminescologi, editori, scriitori, traducători, oameni
de artă, studenți, profesori din alte țări, care au venit fiecare cu un
Eminescu al său la noi. Este un exemplu demn de urmat pentru toți românii și
avem datoria să-l cunoaștem noi înșine și să-l promovăm lumii întregi.
În Basarabia este cunoscut și prețuit de
toate etniile. Oamenii sunt foarte activi și receptivi în organizarea diferitor
activități culturale, traduc și editează opera, fac cercetări.
- Care sunt
principalele proiecte din viitorul apropiat pe care și le propune să le
dezvolte CAIE?
Elena Dabija: - Către
15 ianuarie 2015 – ZIUA CULTURII NAȚIONALE, când omagiem 165
de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, Centrul Academic Internațional
Eminescu va sărbători și 15 ani de activitate prodigioasă în valorificarea și
promovarea patrimoniului eminescian și cultural național. Am realizat multe,
dar ne dorim și mai multe în plan de: cercetare, editare, extindere și
amenajare atât în interior cât și exterior. Ne dorim și echipament tehnic
modern și în numărul necesar. Cresc noi generații și avem desigur noi cerințe,
noi viziuni și desigur perspective!
- Ca director al
acestei instituții unice în lume, ce mesaj ați dori să transmiteți românilor de
astăzi, în ceea ce îl privește pe Eminescu?
Elena Dabija: - Mihai
Eminescu este mândria românilor de pretutindeni! Grija și
onoarea pentru Mihai Eminescu este cunoscută pe meridianele lumii. Și noi,
românii de pretutindeni, avem onoarea și datoria să-l cinstim și să-l cunoaștem
pe Eminescu în toată multitudinea sa – ca simbol al neamului.
Mihai Eminescu ne-a deschis calea spre universalitate și nemurire. Din el
percepem adevărul istoric și cu el suntem un popor mai bogat spiritual. Cu
Eminescu ne alinăm fiecare în parte bucuriile și necazurile, cu el suntem mai
optimiști, cu el mergem înainte spre idealurile noastre naționale. Eminescu ne
adună mereu sub steagul adevărului istoric și steagul limbii române.
Din stimă, dragoste și dor de
Eminescu noi înălțăm statui: scriem, traducem și edităm cărți, compunem și
interpretăm muzică, realizăm chipul poetului în arte plastice, sculptură,
filatelie, medalistică – toate exprimate după puterile fiecăruia. Ne aplecăm
mereu de-asupra cărții sale de la mic la mare pentru a sorbi din înțelepciunile
vieții. Din multitudinea de documente eminesciene existente fiecare îl percepe
și îl înțelege pe Eminescu în felul său, deoarece nu este o rețetă cum să
cunoști un scriitor și cum să citești o carte sau o operă.
Mihai Eminescu
este al nostru, al acelora care au încercat să se apropie de el și care se vor
mai apropia, precum ne-a scris în genialul său LEGĂMÂNT marele poet Grigore Vieru – lacrima lui Mihai Eminescu:
S-o lăsați așa, deschisă,
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a dovedit nici tata.
Fiecare din noi avem menirea să
facem un pas spre Eminescu, spre CARTEA SA MEREU DESCHISĂ! Mulți admiratori a
avut și va mai avea Mihai Eminescu, care vor citi opera şi vor descoperi
înţelesurile ascunse.
-Doamnă Elena
Dabija, vă mulțumesc și vă urez mult succes!