”Un îndemn la umilință, într-o epocă în care are loc o impardonabilă și fără precedent trivializare a Sacrului”
Este o apariție editorială din categoria cărților de
spiritualitate, apărută la Editura Junimea, autor Sorin Nicolae Ștefan.
”Am scris această carte
despre credință pentru toți cei munciți de avatarurile ei. Nu am avut în minte
o anume audiență și nici nu am căutat vreo formulă facilă, din contră, am
dorit-o într-o formă cât mai originală. Este mai degrabă rodul unei minți de arhitect,
pasionat după genul scurt”-își prezintă cartea autorul Sorin Ștefan, fost ziarist la Dreptatea și BBC World Service.
Subintitulată „alcătuire modulară,
eclectică și deconstructivistă”, cartea are cinci capitole, gândite separat,
dar și evident parte a unui întreg. Am mai mulți povestitori – dintre care un
Sarastro, dar și un Papageno – tonul aproape trivial din primul capitol este
înlocuit de unul mult mai reflexiv, în al doilea, ca un Adagio, sau Andante, ca
apoi să dezvolt toate temele atacate deja…
Este o călătorie frenetică, plină de
îndoieli, într-un univers paralel, asemenea unei căutări de sine, în acel
Labirint interior, al cărui traseu este punctat de numeroase Tablouri într-o
expoziție.
Cartea este un îndemn la umilință,
într-o epocă în care are loc o impardonabilă și fără precedent trivializare a
Sacrului. Aceste traseu spiritual reflectă experiențe pur personale, dar, sper
eu, cu rezonanțe multiple și universal valabile. Mesajul cărții nu poate fi
înțeles așa cum trebuie decât dacă este dusă până la capăt…
Problematica fiind atât de
complexă și delicată, este imposibil să nu ai, pe parcursul cărții, ori
sentimente de respingere puternică, ori de acceptare și visare… și, de ce nu,
de îndemn la propriile reflecții…
Acțiunea cărții se petrece în
orașul-stat Răulești, parte a Imperiului Otoman, iar ca atitudine generală,
denunț naționalismul fascist al „vizirului”, dar și legionarismul (precum și
persistența sa în unele sectoare ale culturii și vieții politice...).
Sorin Nicolae Ștefan: ”Universul
paralel în care mă retrag în final este cel al României Mari, în care Iuliu
Maniu este președinte, Corneliu Coposu, prim miniștru, victimele asasinatelor
legionare au scăpat cu viață, Hitler a fost asasinat în Cehoslovacia de către
gruparea Patria mea – Vltava, astfel că al doilea război mondial nu a mai avut
loc…”